Scurt ISTORIC



Traditiile invatamantului metalurgic in Romania sunt vechi, avand originea in dezvoltarea metalurgiei feroase si neferoase pe teritoriul tarii noastre. Astfel, dupa aparitia primelor unitati industriale metalurgice in Banat, in secolul al XVIII-lea, la 23 ianuarie 1729 ia fiinta scoala de Mine si Metalurgie feroasa de la Oravita, transferata apoi, dupa 60 de ani, la Resita, unde in anul 1771 s-a pus in functiune uzina noua cu 2 furnale mari pentru acea vreme si 3 ateliere de drugi de fier: unul pentru fier de scule si altul pentru poleit.

Primele notiuni de metalurgie sunt introduse de Gheorghe Asachi in anul 1813 in cursurile de inginerie de la scoala Greceasca din Iasi. intr-un studiu din anul 1842, efectuat de o comisie din care a facut parte si Gheorghe Asachi, s-a propus introducerea unui curs de Metalurgie in anul III la sectia de Ingineri de Exploatare.

In anul 1867 se reinfiinteaza prin decret, scoala de Poduri, sosele si Mine cu durata de 5 ani. in anul IV erau prevazute doua sectiuni:
- Poduri si sosele;
- Mine, care cuprindea si cursuri de Metalurgie.

Aceste cursuri cuprindeau nu numai cunostinte stricte de metalurgie ci si cunostinte mai largi din domeniul prelucrarii secundare si a utilizarii metalelor si aliajelor. Cu timpul, cursul s-a intitulat "Tehnologia metalelor", denumire care s-a pastrat pana in zilele noastre.

Incepand cu anul 1881 scoala de Poduri si sosele acorda diplome de ingineri si in domeniul metalurgiei.

Prin decretul nr. 2521 din 10 iunie 1920 se infiinteaza "Prima scoala Politehnica", prin transformarea scolii Nationale de Poduri si sosele. Aceasta scoala Politehnica cuprindea 4 sectii, printre care se regaseau:
- Sectiunea Mecanica si Metalurgie;
- Sectiunea de Mine si Metalurgie.

In acelasi an se infiinteaza si scoala Politehnica din Timisoara. S-a considerat necesar ca, in cadrul sectiilor de Mine si Metalurgie din cele doua scoli politehnice, sa se pregateasca ingineri metalurgi pentru industria feroasa si neferoasa a tarii.

Profesorul ing. Ion Barbareu, fost asistent la Academia de Mine si Metalurgie din Freiburg - Germania, introduce in anul 1922 la Politehnica din Bucuresti un curs de Metalurgie si creeaza un Laborator de metalurgie in anul 1924, care avea la inceput doua sectiuni: analiza uscata si pirognostie. Profesorul Ion Barbareu are si meritul de a fi editat primul curs de metalurgie de nivel universitar din tara noastra, intitulat "Curs de Metalurgie Generala", aparut in anul 1926 la Tipografia Geniului din Cotroceni.

Profesorul Ion Barbareu a format prima scoala de cadre didactice pentru invatamantul superior metalurgic din tara noastra din care au facut parte mari personalitati ca: Prof. Acad. Traian Negrescu, Prof. stefan Mantea, precum si asistentii ing. Corneliu Sandulescu (cel care a publicat in 1927 primul indrumar de laborator cu titlul "Determinarea minereurilor"), inginera Jeana Buzincu - prima femeie asistent universitar din invatamantul politehnic din Romania.

Pe langa activitatea didactica, profesorii de metalurgie au avut un aport substantial la rezolvarea unor probleme importante din practica industriei metalurgice, prin acordarea de consultanta si prin conducerea unor lucrari, cum a fost constructia unui important pod metalic de cale ferata in anul 1929.

In anul 1928, la Bucuresti, ia fiinta o Conferinta de Siderurgie, prin separare de cursul de Metalurgie, care trateaza numai partea de extragere si prelucrare a metalelor feroase.

Pentru Conferinta de Siderurgie este numit cel mai talentat absolvent al primei serii de ingineri de mine si metalurgie a scolii politehnice din Bucuresti din anul 1922 - Traian Negrescu, care obtinuse in anul 1927 titlul de doctor in stiinte fizice la Sorbona. In anul 1928, aceasta Conferinta de Siderurgie se transforma in "Metalurgia fierului si masini metalurgice", care in anul 1933 devine catedra, iar in anul 1939 se uneste cu Catedra de Metalurgie sub conducerea Conf. Dr. Ing. Traian Negrescu.

Primul titlu de doctor inginer al scolii politehnice din Bucuresti este acordat inginerului american Welton Crook in anul 1936, cu lucrarea "Cercetari experimentale asupra constructiei mineralogice si actiunii chimice a zgurilor", de la Universitatea Stanford California, conducator fiind Acad. Prof. Traian Negrescu.

In anul 1940 numarul de studenti din anul I al facultatii de Mine si Metalurgie era de 50.

In anul 1948 sectiile de la facultatile de Mine si Metalurgie s-au desfiintat luandu-le locul Institutul de Siderurgie de la Timisoara (Decan - Prof. Gheorghe Vanci), care a inceput sa functioneze cu anul I de studiu: 1948-1949.

In anul universitar 1949 - 1950, pentru a accelera pregatirea de ingineri specializati in SIDERURGIE, s-au creat in cadrul Institutului Politehnic Bucuresti, anii de studiu III (62 studenti) si IV (30 studenti), pe langa facultatea de Mecanica (Decan - Prof. Ionescu Bujor), apartinand administrativ de Institutul de Siderurgie Timisoara.

Studentii au fost selectati din anii respectivi de studii (fara examene de diferenta) de la facultatile de Mine (Bucuresti, Timisoara si Brad) si de Chimie Industriala (Bucuresti si Iasi). Justificarea infiintarii acestor ani de studiu la Institutul Politehnic Bucuresti a fost data de:
- Prezenta unor specialisti siderurgi - ingineri cu activitate indelungata in industrie si cu studii de specialitate in Germania, Franta, Suedia, in momentul respectiv fiind consilieri ai Ministrului Metalurgiei, pentru pregatirea de specialitate;
- Prezenta in Institutul Politehnic Bucuresti a unor puternice Catedre de Chimie, Chimie Fizica, Electrotehnica, Mecanica, Rezistenta Materialelor, Termotehnica si altele, pentru pregatirea general inginereasca.

Sectiile cu care a functionat au fost:
1949 - 1950
- Furnale - otelarii - feroaliaje;
- Turnatorie;
- Deformari plastice - tratamente termice.
1950 - 1951
- Furnale - otelarie - turnatorie;
- Deformari plastice - tratamente termice.

In acest timp a continuat sa functioneze la facultatea de Chimie Industriala din Bucuresti sectia de Metalurgia Metalelor Neferoase.

In anul universitar 1952 - 1953, anii de studiu I si II de la Timisoara au fost transferati la Bucuresti si impreuna cu sectia de Metalurgia Metalelor Neferoase de la facultatea de Chimie Industriala a luat fiinta FACULTATEA DE METALURGIE, reprezentand a 6 - a facultate a Institutului Politehnic Bucuresti. Pentru inceput, facultatea a avut doua specializari:
- Siderurgie;
- Metalurgia Metalelor Neferoase.

Pregatirea in domeniile Deformari Plastice, Tratamente Termice si Turnatorie se facea la ambele specializari.

In anii 1962 - 1963, in cadrul Facultatii de Metalurgie fiintau patru specializari:
- Siderurgie;
- Metalurgia Metalelor Neferoase;
- Turnarea metalelor;
- Deformari plastice si Tratamente termice

Incepand cu anul 1970 Facultatea de Metalurgie avea urmatoarele sectii:
1. Metalurgie extractiva, cu directiile de specializare:
- Siderurgie;
- Metalurgie neferoasa;
- Mineralurgie;
- Agregate metalurgice;
- Cocserie;
- Semiconductori.
2. Turnatorie
3. Prelucrari metalurgice, cu directiile de specializare:
- Laminoare;
- Forja;
- Tratamente termice.

Incepand din anul universitar 1990 - 1991 invatamantul metalurgic se afla intr-un proces complex de reforma in sensul modernizarii tehnologiei de invatamant (prin introducerea sistemului de credite) si a largirii sferei cunoasterii in domeniul materialelor metalice, ceramice, carbunoase, a materialelor performante (compozite, compusi intermetalici, materiale amorfe etc.). Ca urmare a acestor considerente, in acelasi an, numele facultatii se schimba, devenind FACULTATEA de STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR.

La 10 martie 1994, in baza HG 57/08.02.1992 si a Legii invatamantului, in cadrul facultatii, este infiintat Centrul de Cercetare si Expertizare Materiale Speciale (CEMS), o prima unitate de cercetare stiintifica multidisciplinara si de invatamant superior avansat, care are ca principal obiectiv desfasurarea de activitati de cercetare fundamentala si aplicativa in domeniul materialelor.

In prezent in FACULTATEA de STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR functioneaza urmatoarele centre de cercetare:

- Centrul de Cercetarea si Expertizarea Materialelor Speciale - CEMS

- Centrul de Cercetari si Expertizari Eco-Metalurgice - ECOMET

- Centrul de Biomateriale - BIOMAT

Conducerea Decanatului Facultatii de Metalurgie si ulterior, ale Facultatii de stiinta si Ingineria Materialelor a fost detinuta de urmatoarele personalitati didactice si stiintifice:
1949 - 1952 - Prof. Gheorghe VANCI (Prepararea minereurilor);
1952 - 1955 - Prof. Mihai SARIAN (Mecanica);
1955 - 1959 - Conf. Mihai GHILICEANU (Termotehnica);
1959 - 1962 - Prof. Alexandru RAU (Metalurgia otelului);
1962 - 1969 - Prof. Florea OPREA (Metalurgia metalelor neferoase);
1969 - 1973 - Prof. Iosif TRIPSA (Metalurgia otelului);
1973 - 1981 - Prof. Florea OPREA (Metalurgia metalelor neferoase);
1981 - 1989 - Prof. Silvia VACU (Metalurgia otelului);
1989 - 1990 - Prof. Maria PETRESCU (Metalurgie fizica);
1990 - 1991 - Conf. Voicu BRABIE (Turnatorie);
1991 - 2003 - Prof. Petru MOLDOVAN (Metalurgia metalelor nefereroase);
2004 - 2012 - Prof. Rami SABAN (Stiinta Materialelor si Metalurgie Fizica);
2012 - prez. - Conf. Nicolae GHIBAN (Procesarea Materialelor Metalice si Ecometalurgie).

Pentru perioade mai scurte de timp in functia de decan al Facultatii de Metalurgie (Stiinta si Ingineria Materialelor) au mai activat profesorii Traian NEGRESCU, Emil Florian NICOLAE.

De asemenea, un mare rol in formarea inginerilor metalurgi l-au avut profesori de renume care, din pacate, nu mai sunt printre noi si dintre care pot fi amintiti: Dumitru Briscan, Romulus Miculescu, Nicolae Murgulet, Mihail Adrian, Simion Buzila, Sorin Badea, Edmond Alexandru Berceanu, Dan Chirca, Nicolae Geru, Suzana Gadea, Petre Dumitrascu, Simion Cocolas, Dan Zamfirescu, Emil Nicolae Florian, Eugen Cazimirovici, Daniel Bunea, Georgeta Cosmeleata, Constantin Dumitrescu, Cezar Florent Balescu, Silvia Vacu, carora generatiile de studenti formate de acestia le sunt vesnic recunoscatori.

In cadrul catedrelor de specialitate apartinand Facultatii de Stiinta si Ingineria Materialelor se deruleaza anual, preponderent prin Centrul de Cercetare si Expertizare Materiale Speciale, un important numar de contracte de cercetare stiintifica cu C.N.C.S.U., Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, precum si cu alti beneficiari (institute de cercetare, societati comerciale, agenti economici, etc.).

Invatamantul de metalurgie si materiale cunoaste o perfectionare continua prin schimbul de idei si relatii cu universitatile tehnice din intreaga lume, ca urmare a contactelor directe dintre universitatea noastra si universitatile straine, dintre facultate si institutii similare ca profil, facilitate de programele internationale in derulare, precum si de participarea universitarilor la manifestarile internationale (simpozioane, congrese, colocvii, etc.).

In ultimii ani, cercetarea universitara metalurgica si de materiale, organizata pe centre de cercetare ale facultatilor are pe langa rolul sau benefic cunoscut pentru unitatile metalurgice (implementarea de noi tehnici, tehnologii, materiale si perfectionarea celor existente) si un impact pregnant asupra pregatirii practice profesionale a viitorilor ingineri.

Stiati ca...

Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie:

"Made in Resita - Romania"

Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat dupa o tehnologie inventata in Romania de inginerul Gheorghe Panculescu.

Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.

In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata Bucuresti-Predeal.

In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in afara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de aproape cinci ani.

Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel*

Impresionat de proiectul inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane.

Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate.

In 1879, in casa unde se afla acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea inventiei romanesti.

Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris, pentru Expozitia universala din 1889.

Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea. Interesant este si faptul ca destinul celor doi ingineri avea sa se incheie, in acelasi an, 1922.

Cunoscut in Franta, anonim in Romania *

Profesorul Eugen Stanescu de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie s-a numarat printre putinii cercetatori ai acestui inedit episod.

A fost special in Franta pentru a studia cat de cunoscut este aportul inginerului roman la ridicarea simbolului orasului luminii.

Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un studiu intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, in care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman Gheorghe Panculescu la constructia tronsonului de cale ferata Bucuresti-Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta decit in tara unde s-a nascut.

Doar la insistentele profesorului Stanescu, o scoala generala din Valenii de Munte poarta de la inceputul acestui an numele inginerului Panculescu.

 

Resita - Repere de ordin geografic, administrativ si istoric

Oras situat in depresiunea Resita , pe malurile raului Barzava. Cai de acces /feroviare/ - Caransebes (43 km), Timisoara (98 km); /rutiere /- Caransebes (41 km), Timisoara (105 km) 95471 locuitori (1995).

*Istoric* vechi traditii industria le (sec. XVIII – primele furnale si prima locomotiva cu aburi); */turnul Eiffel din Paris este construit cu otel fabricat la Resita /*.

 

 




Cazare Camin P21

sala JA101  22.09.2017


Cursuri 2016 - 2017


       

© 2013 - Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor